Importurile au fost efectuate prin punctul de interconectare Kardam-Negru Vodă dintre sistemele naționale de transport de gaze naturale ale României și Bulgariei.
Conef Gaz, înființată în 2006, a terminat anul trecut cu profit net de 1,84 milioane lei, în scădere masivă față de cel de 26,7 milioane lei din 2021, și venituri totale de 504,4 milioane lei, cu circa 3% mai mari comparativ cu anul anterior. În 2022, grupul Alro a cumpărat gaze pentru procesul de producție de aluminiu de 356,6 milioane lei de la Conef Gaz, iar în primul trimestru din 2023 – de 33,3 milioane lei, conform rapoartelor oficiale.
Companiile din România continuă să importe gaz rusesc prin gazoductul Turk Steam în pofida stopării de către Gazprom a livrărilor de gaze către Bulgaria, gigantul rus și trader-ii utilizând însă rețeaua de transport din statul vecin pentru furnizarea de gaze către state terțe, inclusiv România. Ca urmare a importurilor, de peste 60 GWh/zi, efectuate atât din Bulgaria, cât și din Ungaria, dar și consumului situat sub nivelul producției interne, înmagazinările de gaze s-au majorat în prima săptămână a lunii mai cu peste 700 GWh.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
Investițiile private ale companiilor petroliere cu concesiuni de zăcăminte de gaze în Marea Neagră sunt mai mari decât fondurile UE disponibile pentru România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce face cu atât mai de neînțeles tergiversarea de către politicieni a modificării Legii offshore după principiile solicitate de investitori, modificare promisă de actuala guvernare, a declarat Cătălin Niță, președintele executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.
Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.
Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.
Vânzările de gaze în UE și Turcia ale companiei la care statul rus deține peste 50% din acțiuni s-au majorat cu 6% în perioada ianuarie-iunie 2018, față de intervalul similar din 2017, la 101 miliarde metri cubi, cota de piață a Gazprom în Europa sărind de o treime și ajungând la 34%.
WIEE România, principalul intermediar local de importuri de gaze rusești, controlat indirect de gigantul de stat Gazprom, și-a înjumătățit profitul net anul trecut, acesta scăzând de la 6,47 milioane lei în 2016 la 3,26 milioane lei în 2017. Principala cauză este reducerea atât a importurilor de gaze naturale ale României, cât și a prețurilor la gazele din import.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
Operatorul sistemului național de transport de gaze justifică decizia prin "complexitatea problemelor" apărute în negocierile cu companiile omoloage din Ucraina și Bulgaria pentru semnarea de acorduri de interconectare care să permită Transgaz scoatarea la licitație a capacității de transport a conductei de tranzit Isaccea II – Negru Vodă II, rezervată deocamdată în exclusivitate de ruși.
Convenția semnată cu Moscova încalcă legislația europeană întrucât acordă Gazprom exclusivitate pe capacitatea de transport a celor trei conducte magistrale de tranzit internațional dintre Isaccea și Negru Vodă, împiedicând accesul terților la rețea, și interzice României să reexporte gazele cumpărate de la ruși. Comisia Europeană a amenințat chiar că dă în judecată guvernul român la Curtea Europeană de Justiție din cauza acestui acord.